luni, 18 iulie 2016

Gata cu finul!

Un weekend sub semnul unui cod rosu. De ploi, de vijelii, de grindina. Din fericire nu s-a concretizat in Valea Almajului, inca mai avem padure in jur; vineri a plouat, sambata a plouat pina dupa amiaza, apoi a iesit soarele, duminica in prima jumatate a zilei a fost vreme buna, apoi noi am parasit zona.


Cer si nori ca in muntii inalti

Oricum, a fost vreme buna de lucrat afara, fara arsita soarelui, fara ploi torentiale sau frig.

Planurile cu care am intrat in weekend:
-sa punem propte la prunii batrini, au ceva rod care deja a rupt crengi



-sa curatam locul unde dorim sa punem masa si bancutele
-sa mergem in sat sa sudam mustati la picioarele mesei si a bancutelor (mustatile vin ingropate in ciment)

Plan indeplinit 100% chiar cu ceva puncte extra:
-am pus fin cosit si umed imprejurul stupilor ca sa nu mai avem de lucru o vreme cu iarba care creste linga stupi
-am dus masa si bancutele la locul de amplasare, daca tot erau incarcate in masina.





De asemenea ne-am bucurat sa vedem ca cineva a luat finul cosit (ne-a scutit pe noi sa il adunam si eventual sa ii dam foc).





Duminica am mers si am vazut cum stau proptele puse de noi sambata, am vazut si cum se prezinta cei 40 de pomisori. Unul nu a pornit, in locul lui e o floare inalta, dar noua ne place sa il luam in calcul si pe el.



Am gasit o rana pe tulpina unui pom tinar, asa ca ne-am apucat sa il ingijim cu niste ceara de altoit, ca altceva nu aveam.




La alt pom, in primavara a dat un singur lastar de pe altoi, in partea cea mai de jos a tulpinei, acum acel lastar a devenit o crenguta, singura lui crenguta. Tare interesant cum va evolua.

Pomisorii sunt fericiti, au avut umiditate suficienta pina acum. Unii sunt deja la peste 2 metri, altii inca sunt mici, la 1.5 metri, grosime la baza tulpinii undeva la maxim 2.5 cm.

Dupa ce acum cateva saptamani am rupt lastarii de pe pomisori, acum forta lor s-a dus in crengile ce vor forma coroana principala.

Pomii salbatici (coricovii) sunt si ei bine, desi acolo rata de prindere nu e chiar cea mai buna, unii sunt uscati. Pe ei vom invata sa altoim pomi fructiferi locali.





Acum 2 ani ne uitam la niste pruni batrini, care au dat fructe mari, faine pt dulceturi sau pentru mincat pe moment. Acesti pruni sunt la marginea drumului pe care l-am facut in livada si ne parea rau de ei sa ii taiem, dar tata ne-a aratat cum sunt de fapt: unii sunt putrezi, doar e o aparenta ca o duc bine si ca fructele lor sunt printre ultimile pe care le vor produce - sunt la capatul ciclului de productie. Si a a vut dreptate: anul trecut dupa ce au cazut frunzele, am taiat crengi mari si uscate, acum am mai taiat niste crengi mari care erau pline de licheni, chiar aveau si iasca pe ele, fara sa mai aibe vreu frunza.



Le-am taiat acum caci fiecare creanga uscata este adapost pentru daunatori. Am observat ca lasasem niste lateti sprijiniti de un pom si cand i-am mutat, intre acei lateti erau tot felul de gandaci, isi facusera casa, asa ca daca am fi lasat crengile uscate in pom, deveneau casa pt tot felul de daunatori, se mai impiedica si vintul in ele.

Albinele sunt acolo, zboara, mai culeg cate ceva, dar cum am promis, le vom lasa in pace 2 weekenduri (saptamanile 28 si 29), insa al treilea weekend le vom vizita (saptamana 30, final de iulie, le vizitam dupa 14 zile).


 
Ceva sapa in pamint, poate un bursuc

A fost un weekend foarte productiv in care am realizat absolut tot ce ne-am propus, plus inca niste puncte bonus, sa tot avem asa weekenduri. Poate trebuie sa marim si miza pe viitor, caci orice actiune oricat de mica e bine facuta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu